Stau singur și privesc
Lumea numai e cea de ieri
Nici nu știu ce îmi doresc
Să rămîn sau să trec?
Cuvintele nespuse
Rămân mereu ascunse
Inimi, lacrimi scufundate
Atîtea povești murdare....
Sufletele zburătoare
Caută în cer sunete visătoare
Doar o chitara fără corzi
Rămîne pe pămîntul gol
Trupurile noaste goale
Sclipesc ca două stele
Stiu că sunt departe
Atîtea vise deșarte
În lumina Lunii pline
Îmbrățisările se sfarmă
Iluziile viselor divine
Explodeaza încet in mine.
De ce să mai rămîn?
Cînd nimic nu mai e al meu
Decizia nu pot s-o amîn.
Singurul vinovat sunt doar eu!
Teama mă cuprinde
Cînd mă gîndesc la o minune
Stiu că ușa ta numai deschide
Alte gînduri șterse prin suspine
................................
07.03.2011
Bobby
frumos...iubirea e inevitabil lacrima si zambet. Importanta e finalitatea. Sper ca toata suferinta aceasta pe care o transmiti sa dea un rod care sa te faca sa uiti de lacrimi. Sau sa le privesti ca pe un chin rasplatit din plin. :)
RăspundețiȘtergere