Neaua din pletele tale, m-a surprins, bunico…




Neaua din pletele tale, m-a surprins, bunico…Lacrima şi-a făcut cuibul în ochii tăi, iar timpul ţi-a brăzdat obrajii. Gândul tău zboară doar într-o singură direcţie, spre copii şi nepoţi. De câte ori privesc în ochi-ţi inţelepţi şi mă scufund în ei ca într-o oază a bunătăţii. Bunico ,tu nu ştii ce e ăsta blog, facebook,însa esti la curent cu tot ce se întâmplă. Tu nu te-ai certat cu bunicul pentru ca ai dat “like” altui “bunic”...tu nu iţi fotografiezi niciodată bucatele pe care le faci ca sa distribui pe perete şi să vadă toată lumea, însa tu găteşti cea mai gustoasă mâncare .Eu ştiu asta , mama ştie asta ,rudele noastre ştiu asta…iar tu eşti fericită doar pentru că noi zâmbim când venim în vizită. Nu ai prea multe “vizualizări”lunar ,dar eşti fericită pentru că oamenii care vin să te vadă sunt cei mai valoroşi pentru tine. Îţi place să dai răspunsuri, iar mie îmi place să dau întrebări, cu cât cresc mai mare ,cu atât întrebările mele sunt mai serioase…iar tu nu te superi, bunico...tu ai răspuns pentru tot. Esti o carte a universului de unde de fiecare dată aflu câte ceva nou. Înţelepciunea sfaturilor tale e ca o melodie, pe care aş vrea să o ascult mereu. Palmele tale m-au legănat cu atâta drag în prea dulcea-mi copilărie,iar zâmbetul tău îmi atinge întotdeauna acea strună a sufletului, care mă aduce la contemplare. De atatea ori privindu-te mă hrănesc din admiraţie.
(Gherasim Casiana)